bara (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BARÁ, barez, vb. I.
Tranz. 1. A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulația, a închide accesul pe un drum etc.
2. A trage una sau mai multe linii peste un text scris, pentru a arăta că este anulat; a anula. – Din
fr. barrer.bara (Dicționar de neologisme, 1986)BARÁ vb. I. tr. 1. A întrerupe, a opri, a împiedica cu o bară, cu un obstacol etc. circulația, trecerea (pe un drum, o stradă etc.).
2. A trage o linie peste..., a șterge cu o linie (un text, un pasaj etc.). [< fr.
barrer].
bara (Marele dicționar de neologisme, 2000)BARÁ vb. tr. 1. a întrerupe, a împiedica cu o bară, cu un obstacol circulația, trecerea (pe un drum, o stradă etc.); (fig.) a împiedica, a opri, a stopa. 2. a trage o linie peste..., a șterge cu o linie (un text). (< fr.
barrer)
bara (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BARA, com. în
jud. Timiș; 325
loc. (1991).
bara (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BARÁ, barez, vb. I.
Tranz. 1. A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulația etc.
2. A trage o linie peste un text scris, pentru a arăta că nu este valabil. –
Fr. barrer.bara (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bará (a ~) vb.,
ind. prez. 3
bareázăbara (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BARÁ, barez, vb. I.
Tranz. 1. A opri, a împiedica trecerea, circulația, intrarea etc.
2. A trage o linie peste un text scris, pentru a-l anula; a anula. — Din
fr. barrer.