bancar - explicat in DEX

bancar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BANCÁR, -Ă, bancari, -e, adj. Care aparține băncii² (1), privitor la bancă². – Din it. bancario, fr. bancaire.

bancar (Dicționar de neologisme, 1986)
BANCÁR, -Ă adj. Care aparține băncii¹; de bancă. [Cf. it. bancario, fr. bancaire].

bancar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BANCÁR, -Ă adj. care aparține băncii¹; de bancă. ♦ capital ~ = capital bănesc de care dispun băncile și din care se acordă împrumuturi cu dobândă. (< it. bancario, fr. bancaire)

bancar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BANCÁR, -Ă, bancari, -e, adj. Care aparține băncii² (1), privitor la bancă. – It. bancario.

bancar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*bancár adj. (d. bancă). De bancă (comercială): operațiunĭ bancare.

bancar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bancár adj. m., pl. bancári; f. bancáră, pl. bancáre

bancar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BANCÁR, -Ă, bancari, -e, adj. Care aparține băncii² (1), privitor la bancă². — Din it. bancario, fr. bancaire.