baiaderă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BAIADÉRĂ, baiadere, s. f. Dansatoare indiană. [
Pr.:
ba-ia-] – Din
fr. bayadère.baiaderă (Dicționar de neologisme, 1986)BAIADÉRĂ s.f. Dansatoare indiană. [Pron.
-ia-. / < fr.
bayadère, cf. port.
bailadeira].
baiaderă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)baiadéră (baiadére), s. f. – Dansatoare indiană.
Fr. bayadère. Este dublet al lui
baidir, s. n. (
var. bai(a)der, baederă) „basma, fular”; această ultimă semnificație se explică prin moda romantică a vălurilor lungi transparente, imitîndu-le pe cele folosite de baiadere (Philippide,
Arhiva, XX, 480; Bogrea,
Dacor., I, 292; Iordan,
BF, II, 164, și VI, 150). Candrea îl explică prin
germ. Beider[wand].
baiaderă (Marele dicționar de neologisme, 2000)BAIADÉRĂ s. f. dansatoare indiană care execută dansuri rituale sau laice. (< fr.
bayadère, port.
bailadeira)
baiaderă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BAIADÉRĂ, baiadere, s. f. Dansatoare indiană. –
Fr. bayadère.baĭaderă (Dicționaru limbii românești, 1939)*baĭaderă f., pl.
e (fr.
bayadére, d. pg.
bailadeira, d.
bailar = it.
ballare. V.
bai, baĭder). Dansatoare orientală.
baiaderă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)baiadéră (
pop.)
s. f.,
g.-d. art. baiadérei; pl. baiadérebaiaderă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)baiaderă f. dănțuitoare indiană.
baiaderă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BAIADÉRĂ, baiadere, s. f. Dansatoare indiană. [
Pr.:
ba-ia-] — Din
fr. bayadère.