avocatură - explicat in DEX

avocatură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AVOCATÚRĂ s. f. Profesiunea de avocat. [Var.: advocatúră s. f.] – Din germ. Advokatur.

avocatură (Dicționar de neologisme, 1986)
AVOCATÚRĂ s.f. Profesiunea de avocat. [Var. advocatură s.f. / cf. germ. Advokatur, it. avvocatura].

avocatură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AVOCATÚRĂ s. f. profesiunea de avocat. (< germ. Advokatur)

avocatură (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AVOCATÚRĂ s. f. Profesiunea de avocat. [Var.: advocatúră s. f.] – Germ. Advokatur.

avocatură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
avocatúră s. f., g.-d. art. avocatúrii

avocatură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AVOCATÚRĂ s. f. Profesiunea de avocat. [Var.: (rar) advocatúră s. f.] — Din germ. Advokatur.