avort (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AVÓRT, avorturi, s. n. Întrerupere accidentală sau provocată a gravidității înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern. – Din
avorta (derivat regresiv).
avort (Dicționar de neologisme, 1986)AVÓRT s.n. Eliminare (naturală sau provocată) a unui făt cu mult înainte de termen. ♦ (
Fig.) Eșec. [Pl.
-turi. / <
avorta, cf. it.
aborto, fr.
avortement, lat.
abortus].
avort (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)avórt (avórturi), s. n. – Întrerupere a gravidității.
Lat. abortus, modificat de contaminarea cu
fr. avorter. –
Der. (din
fr.)
avorta, vb.;
avorton, s. m.avort (Marele dicționar de neologisme, 2000)AVÓRT s. n. 1. expulzare din cavitatea uterină a unui făt înainte de termen. 2. (fig.) eșec. (< avorta)
avort (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AVÓRT, avorturi, s. n. Eliminare prematură (naturală sau provocată) a unui fetus care încă nu este capabil să trăiască în afara corpului mamei. – Postverbal al lui
avorta.avort (Dicționaru limbii românești, 1939)*avórt n., pl.
urĭ (d.
a avorta; lat.
abortus. V.
abortiv). Lepădare, perdere [!], naștere prematură cînd pruncu nu poate trăi.
avort (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)avórt s. n.,
pl. avórturiavort (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)avort n. pierderea copilului înainte de naștere.
avort (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AVÓRT, avorturi, s. n. Întrerupere accidentală sau provocată a sarcinii, înainte ca fătul să fie viabil. — Din
avorta (derivat regresiv).