avocat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AVOCÁT, -Ă, avocați, -te, s. m. și
f. Persoană care are profesiunea de a acorda asistență juridică celor interesați. ◊
Expr. A se face (sau
a fi) avocatul cuiva = a lua apărarea insistentă a cuiva. [
Var.:
advocát, -ă s. m. și
f.] – Din
fr. avocat, lat. advocatus.