avizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AVIZÁRE, avizări, s. f. Faptul de
a aviza. –
V. aviza.avizare (Dicționar de neologisme, 1986)AVIZÁRE s.f. Faptul de a aviza ; înștiințare. [<
aviza].
avizare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AVIZÁRE, avizări, s. f. Faptul de
a aviza; înștiințare.
avizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)avizáre s. f.,
g.-d. art. avizắrii; pl. avizắriavizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AVIZÁRE, avizări, s. f. Faptul de
a aviza. —
V. aviza.