avicultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AVICULTÚRĂ s. f. Știință care se ocupă cu creșterea rațională a păsărilor de curte în scop economic; profesiune bazată pe această știință. – Din
fr. aviculture.avicultură (Dicționar de neologisme, 1986)AVICULTÚRĂ s.f. Disciplină care studiază creșterea păsărilor de curte. ♦ Profesiune bazată pe această știință. [< fr.
aviculture, cf. lat.
avis – pasăre,
cultura – creștere].
avicultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)AVICULTÚRĂ s. f. (știință care se ocupă cu) creșterea păsărilor de curte. (< fr.
aviculture)
avicultură (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AVICULTÚRĂ s. f. Știință care se ocupă cu creșterea rațională a păsărilor de curte; profesiune bazată pe această știință. – După
fr. aviculture.avicultură (Dicționaru limbii românești, 1939)*avicultúră f. (lat.
avis, pasăre, și
cultura, cultură). Creșterea (cultura) păsărilor.
avicultură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)avicultúră s. f.,
g.-d. art. avicultúriiavicultură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AVICULTÚRĂ s. f. 1. Creșterea păsărilor.
2. Știință care studiază tehnologiile de creștere și ameliorare a speciilor și raselor de păsări în scopuri economice. — Din
fr. aviculture.