avertizà - explicat in DEX

avertiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AVERTIZÁ, avertizez, vb. I. Tranz. A atrage cuiva atenția, a preveni pe cineva (că va suferi consecințele acțiunii pe care intenționează să o săvârșească). – După fr. avertir.

avertiza (Dicționar de neologisme, 1986)
AVERTIZÁ vb. I. tr. A atrage cuiva atenția, a înștiința în prealabil, a preveni. [< fr. avertir].

avertiza (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
avertizá (avertizéz, avertizát), vb. – A preveni, a atrage atenția. Fr. avertir. – Der. avertisment, s. n. (înștiințare, prevenire), din fr. avertissement.

avertiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AVERTIZÁ vb. tr. a atrage cuiva atenția, a înștiința în prealabil, a preveni. (după fr. avertir)

avertiza (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AVERTIZÁ, avertizez, vb. I. Tranz. A atrage cuiva atenția, a preveni pe cineva (că va suferi consecințele acțiunii pe care intenționează să o săvârșească). – După fr. avertir.

avertiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
avertizá (a ~) vb., ind. prez. 3 avertizeáză

avertiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AVERTIZÁ, avertizez, vb. I. Tranz. A atrage cuiva atenția, a preveni pe cineva (asupra consecințelor unei acțiuni). — După fr. avertir.

avertizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
avertizà v. a înștiința, a preveni.