autumnal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTUMNÁL, -Ă, autumnali, -e, adj. (
Livr.) De toamnă, tomnatic. [
Pr.:
a-u-] – Din
lat. autumnalis, fr. automnal.autumnal (Dicționar de neologisme, 1986)AUTUMNÁL, -Ă adj. De toamnă, tomnatic. [Pron.
a-u-, pl.
-li, -le. / < lat.
autumnalis, cf. it.
autumnale].
autumnal (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTUMNÁL, -Ă adj. de toamnă. ◊ (astr.) punct ~ = unul din cele două puncte de intersecție, dintre eliptică și ecuatorul ceresc. (< lat.
autumnalis, fr.
autumnal)
autumnal (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AUTUMNÁL, -Ă, autumnali, -e, adj. De toamnă, tomnatic. [
Pr.:
a-u-] –
Lat. lit. autumnalis (
fr. automnal).
autumnal (Dicționaru limbii românești, 1939)*autumnál, -ă adj. (lat.
autumnalis, d.
autumnus, toamnă). De toamnă, tomnatic:
plante autumnale.autumnal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)autumnál (a-u-) adj. m.,
pl. autumnáli; f. autumnálă, pl. autumnáleautumnal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTUMNÁL, -Ă, autumnali, -e, adj. De toamnă, tomnatic. —
Din lat. autumnalis, fr. automnal.