autoturn - explicat in DEX

autoturn (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUTOTÚRN, autoturnuri, s. n. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălța și roti, folosit la lucrările de instalații și de întrețineri electrice aeriene. [Pr.: a-u-] – Auto² + turn.

autoturn (Dicționar de neologisme, 1986)
AUTOTÚRN s.n. (Tehn.) Automobil echipat cu o platformă care se poate înălța, folosit la lucrările în legătură cu firele electrice aeriene. [Pron. a-u-, pl. -nuri. / < auto²- + turn, cf. germ. Autturmwagen].

autoturn (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AUTOTÚRN s. n. automobil cu o platformă care se poate înălța, la lucrările de reparare a firelor electrice aeriene. (< auto² + turn)

autoturn (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AUTOTÚRN, autoturnuri, s. n. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălța și roti, folosit la lucrările de cabluri electrice aeriene. – Din auto² + turn (după germ. Autoturm[wagen]).

autoturn (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
autotúrn (a-u-) s. n., pl. autotúrnuri

autoturn (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUTOTÚRN, autoturnuri, s. n. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălța și roti, folosit la lucrările de instalații și de întrețineri electrice aeriene. [Pr.: a-u-] — Auto²- + turn.