automat - explicat in DEX

automat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUTOMÁT, -Ă, automați, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre aparate, mașini etc.) Care este acționat printr-un dispozitiv mecanic; (despre anumite operații; adesea adverbial) care se efectuează prin acțiunea unui dispozitiv mecanic. ◊ Armă automată (și substantivat, n.) = armă de foc la care armarea se face fără intervenția omului; p. restr. pistol-mitralieră. ♦ (Adesea adverbial) Care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau voinței. Gest automat. 2. S. n. Dispozitiv, aparat, mașină care efectuează o anumită operație fără intervenția omului. Automat de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holurilor și scărilor interioare din blocuri. ♦ Fig. Persoană fără voință, fără inițiativă, care face totul mecanic. [Pr.: a-u-] – Din fr. automate.

automat (Dicționar de neologisme, 1986)
AUTOMÁT s.n. 1. Dispozitiv care, fără intervenție exterioară, efectuează o anumită operație. ♦ Mașină care imită mișcările ființelor însuflețite. 2. (Fig.) Om lipsit de voință și fără inițiativă. // adj. Acționat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operație. ◊ Armă automată (și s.n.) = armă de foc la care armarea se face automat. ♦ (Fig.) Făcut mecanic, fără intervenția voinței. [< fr. automate, germ. Automat, it. automato, cf. lat. automatus, gr. automatos – care se mișcă singur].

automat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AUTOMÁT, -Ă I. adj. acționat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operație. ♦ armă ~ă = (și s. n.) = armă de foc la care armarea se face automat; pistol-mitralieră. ◊ (și adv.) care se face mecanic. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, mașină care, fără intervenție exterioară, efectuează o anumită operație. ♦ ~ de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holului și scările din blocuri. 2. unitate în care băuturile și alimentele ușoare sunt servite automat, prin introducerea într-un aparat a unor fise sau monede. 3. (fig.) om lipsit de voință, fără inițiativă. (< fr. automate, germ. Automat, lat. automatus, gr. automatos)

automat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AUTOMÁT¹, automate, s. n. Dispozitiv, aparat care efectuează, fără intervenția omului, o anumită operație. ♦ Fig. Persoană fără voință, care face totul mecanic. [Pr.: a-u-] – După fr. automate.

automat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AUTOMÁT², -Ă, automați, -te, adj. (Despre dispozitive, aparate etc.) Care este acționat printr-un dispozitiv mecanic; (despre anumite operații; adesea adverbial) care se efectuează prin acțiunea unui dispozitiv mecanic. ◊ Armă automată (și substantivat, f.) = armă de foc la care armarea se face fără intervenția omului. ♦ Fig. (Adesea adverbial) Care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau a voinței. [Pr.: a-u-] – După fr. automate.

automat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*automát, -ă adj. (vgr. autómatos, spontaneŭ, care se mișcă singur. Cp. cu samo-var). Care se mișcă singur: mașină automată. S. n., pl. e. Mașină care imitează mișcările animalelor. Fig. Om prost care lucrează după cum îl îndeamnă alțiĭ. V. automobil și mameluc.

automat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
automát¹ (a-u-) adj. m., pl. automáți; f. automátă, pl. automáte

automat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
automát² (a-u-) s. n., pl. automáte

automat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
automat n. 1. mașină cu resorturi imitând mișcările ființelor însuflețite; 2. fig. persoană fără inițiativă.

automat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUTOMÁT, -Ă, automați, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre aparate, mașini etc.). Care este acționat printr-un dispozitiv mecanic; (despre anumite operații; adesea adverbial) care se efectuează prin acțiunea unui dispozitiv mecanic. ◊ Armă auto­mată (și substantivat, n.) = armă de foc la care armarea se face fără intervenția omului; p. restr. pistol-mitralieră. ♦ (Adesea adverbial) Care se face, se execută de la sine, fără participarea rațiunii sau a voinței. Gest automat. 2. S. n. Dispozitiv, aparat, mașină care execută o anumită operație fără intervenția directă a omului. ◊ Automat de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holurilor și scărilor interioare din blocuri. ♦ Fig. Persoană fără voință, fără inițiativă, care face totul mecanic. [Pr.: a-u-] — Din fr. automate.