automatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOMÁTIC, -Ă, automatici, -ce, adj.,
s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) De automat.
2. S. f. Ramură a științei și a tehnicii care se ocupă cu studiul metodelor și al mijloacelor pentru efectuarea proceselor tehnice fără participarea directă a omului. [
Pr.:
a-u-] – Din
fr. automatique.