autoimunitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOIMUNITÁTE s. f. (
Biol.) Proces patologic care constă în producerea de anticorpi îndreptați împotriva propriilor constituenți ai organismului. [
Pr.:
a-u-to-i-] –
Auto1- +
imunitate (după
fr. auto-immunisation).
autoimunitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOIMUNITÁTE s. f. imunitate față de antigene proprii. (< fr.
autoimmunité)
autoimunitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOIMUNITÁTE s. f. (
Biol.) Proces patologic care constă în producerea de anticorpi îndreptați împotriva propriilor constituenți ai organismului. [
Pr.:
a-u-to-i-] —
Auto1- + imunitate (după
fr. autoimmunisation).