autoeducație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOEDUCÁȚIE, autoeducatii, s. f. Educație făcută de sine însuși. [
Pr.:
a-u-to-e-] –
Auto1- +
educație.autoeducație (Dicționar de neologisme, 1986)AUTOEDUCÁȚIE s.f. Activitate desfășurată în mod conștient în vederea dezvoltării propriei personalități. [Gen.
-iei. / cf. it.
autoeducazione].
autoeducație (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOEDUCÁȚIE s. f. proces de formare a propriei personalități prin eforturi personale. (< auto
1- + educație)
autoeducație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*autoeducáție (a-u-) s. f.,
g.-d. autoeducáții, art. autoeducáțieiautoeducație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOEDUCÁȚIE s. f. Educație făcută de sine însuși. [
Pr.:
a-u-to-] —
Auto1- + educație.