autodefinire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTODEFINÍRE, autodefiniri, s. f. Faptul de
a se autodefini. [
Pr.:
a-u-] –
V. autodefini.autodefinire (Dicționar de neologisme, 1986)AUTODEFINÍRE s.f. Acțiunea de a se autodefini. [<
autodefini].
autodefinire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTODEFINÍRE, autodefiniri, s. f. Faptul de
a se autodefini. [
Pr.:
a-u-] —
V. autodefini.