autoblindat - explicat in DEX

autoblindat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUTOBLINDÁT, autoblindate, s. n. Automobil blindat. [Pr.: a-u-] – Auto² + blindat.

autoblindat (Dicționar de neologisme, 1986)
AUTOBLINDÁT s.n. Vehicul blindat, cu roți sau cu șenile, înarmat ușor și folosit mai ales pentru misiuni de recunoaștere, de siguranță etc. [< it. autoblindata].

autoblindat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AUTOBLINDÁT s. n. vehicul blindat, cu roți sau cu șenile, înarmat ușor, pentru misiuni de recunoaștere, siguranță etc. (< it. autoblindata)

autoblindat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AUTOBLINDÁT, autoblindate, s. n. (Mil.) Vehicul pe roți sau pe șenile cu armament ușor, destinat misiunilor de cercetare, de siguranță și de legătură. – Din auto² + blindat.

autoblindat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
autoblindát (a-u-to-blin-) s. n., pl. autoblindáte

autoblindat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUTOBLINDÁT, autoblindate, s. n. Automobil blindat. [Pr.: a-u-] — Auto²- + blindat.