autoantigen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTOANTIGÉN, autoantigene, s. n. (
Biol.) Antigen propriu organismului, care poate iniția un răspuns imun în cursul unei boli autoimune.[
Pr.:
a-u-to-an-] – Din
fr. auto-antigène.autoantigen (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTOANTIGÉN s. n. țesut, organ care se comportă ca antigen al organismului propriu. (< fr.
auto-antigène)
autoantigen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTOANTIGÉN, autoantigene, s. n. (
Biol.) Antigen propriu organismului, care stimulează formarea de anticorpi împotriva sa în cursul unei boli autoimune. [
Pr.:
a-u-to-an-] — Din
fr. auto-antigène.