autarhic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AUTÁRHIC, -Ă, autarhici, -ce, adj. Care are caracter de autarhie.
Stat autarhic. – Din
it. autarhico.autarhic (Dicționar de neologisme, 1986)AUTÁRHIC, -Ă adj. Care are caracter de autarhie. [< it.
autarchico, cf. fr.
autarcique].
autarhic (Marele dicționar de neologisme, 2000)AUTÁRHIC, -Ă adj. cu caracter de autarhie. (< it.
autarchico)
autarhic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AUTÁRHIC, -Ă, autarhici, -e, adj. Cu caracter de autarhie. [
Pr.:
a-u-] –
It. autarchico (<
gr.).
autarhic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)autárhic (a-u-tar-/-ut-ar-) adj. m.,
pl. autárhici; f. autárhică, pl. autárhiceautarhic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AUTÁRHIC, -Ă, autarhici, -ce, adj. Care are caracter de autarhie.
Stat autarhic. [
Pr.:
a-u-] — Din
it. autarchico.