auscultare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) AUSCULTÁRE,auscultări, s. f. Auscultație. [Pr.: a-us-] – V. ausculta.
auscultare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) auscultáre (med.) (aus-) s. f., g.-d. art. auscultắrii; pl. auscultắri
auscultare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) AUSCULTÁRE,auscultări, s. f. Acțiunea de a ausculta; auscultație. [Pr.: a-us-] — V. ausculta.