ausculta - explicat in DEX

ausculta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii și ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic; a asculta. [Pr.: a-us-] – Din fr. ausculter, lat. auscultare.

ausculta (Dicționar de neologisme, 1986)
AUSCULTÁ vb. I. tr. A asculta zgomotele din interiorul corpului (cu urechea sau cu stetoscopul) pentru a verifica funcționarea organelor interne. [Pron. a-us-, p.i. auscúlt. / < fr. ausculter, cf. lat. auscultare – a asculta].

ausculta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AUSCULTÁ vb. tr. a asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii ori plămânilor pentru diagnostic. (< fr. ausculter, lat. auscultare)

ausculta (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A verifica funcționarea organelor interne ale corpului, ascultând cu urechea sau cu stetoscopul. [Pr.: a-us-] – Fr. ausculter (lat. lit. auscultare).

ausculta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
auscultá (a ~) (med.) (aus-) vb., ind. prez. 3 auscúltă

ausculta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A asculta cu urechea sau cu steto­scopul zgomotele inimii și ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic; a asculta. [Pr.: a-us-] — Din fr. ausculter, lat. auscultare.