atomic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATÓMIC, -Ă, atomici, -ce, adj. Care ține de atomi, privitor la atomi, specific atomilor. ◊
Energie atomică = energie nucleară.
Armă (sau
bombă) atomică = instrument de luptă a cărui putere e bazată pe energie nucleară.
Masă (sau
greutate) atomică = raportul dintre masa atomului unui element chimic și a 12-a parte din masa atomului de carbon.
Pilă atomică = reactor nuclear. – Din
fr. atomique.atomic (Dicționar de neologisme, 1986)ATÓMIC, -Ă adj. Referitor la atomi, specific atomilor. ◊
Număr atomic = număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabela periodică a elementelor;
energie atomică = energie nucleară;
bombă atomică = bombă a cărei putere este bazată pe energia nucleară. [< fr.
atomique, it.
atomico].
atomic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ATÓMIC, -Ă adj. 1. referitor la atomi, specific atomilor. ♦ număr ~ = număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabelul periodic al elementelor; energie ~ă = energie nucleară; bombă ~ă = bombă a cărei putere este bazată pe energia nucleară. 2. care folosește armele atomice. (< fr.
atomique)
atomic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ATÓMIC, -Ă, atomici, -e, adj. Care ține de atomi; specific atomilor. ◊
Energie atomică = energie nucleară,
v. nuclear. Armă (sau
bombă)
atomică = instrument de luptă a cărui putere e bazată pe energie nucleară. –
Fr. atomique.atomic (Dicționaru limbii românești, 1939)*atómic, -ă adj. (d.
atom; ngr.
atomikós). Relativ la atomĭ.
Teoria atomică, fundată pe proprietățile atribuite atomilor și combinațiunilor lor chimice.
atomic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)atómic adj. m.,
pl. atómici; f. atómică, pl. atómiceatomic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)atomic a. privitor la atomi;
teorie atomică, fundată pe proprietățile atribuite atomilor și combinațiunilor lor chimice.
atomic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATÓMIC, -Ă, atomici, -ce, adj. Care ține de atomi, privitor la atomi, specific atomilor. ◊
Energie atomică = energie nucleară.
Armă (sau
bombă)
atomică = instrument de luptă a cărui putere e bazată pe energia nucleară.
Masă (sau
greutate)
atomică = raportul dintre masa atomului unui element chimic și a 12-a parte din masa atomului de carbon.
Pilă atomică = reactor nuclear. — Din
fr. atomique.