atins (Dicționar de argou al limbii române, 2007)atins,-ă, atinși, -se adj. 1. furat.
2. bătut.
3. beat.
4. nebun
atins (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ATÍNS, -Ă, atinși, -se, adj. 1. Afectat de o boală (gravă). ♦
Fig. Impresionat, mișcat.
2. Ofensat. –
V. atinge.atins (Dicționaru limbii românești, 1939)atíns, -ă adj. Ofensat. (după fr.
touché). Mișcat, emoționat.
atins (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)atins a.
fig. 1. înduioșat;
2. ofensat:
atins de purtarea lui.