atenuator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATENUATÓR, atenuatoare, s. n. Dispozitiv electric pasiv, destinat să realizeze reducerea nivelului unui semnal. [
Pr.:
-nu-a-] – Din
fr. atténuateur.atenuator (Dicționar de neologisme, 1986)ATENUATÓR s.n. Circuit electric introdus într-un lanț de transmisiune în scopul
atenuării undelor de anumite frecvențe. [Pron.
-nu-a-. / < fr.
atténuateur].
atenuator (Marele dicționar de neologisme, 2000)ATENUATÓR s. n. 1. dispozitiv electric într-un circuit de transmisiune pentru reducerea nivelului unui semnal. 2. dispozitiv în tuburile de ventilație, care comunică în vederea reducerii zgomotului. (< fr.
atténuateur)
atenuator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)atenuatór (-nu-a-) s. n.,
pl. atenuatoáreatenuator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATENUATÓR, atenuatoare, s. n. Dispozitiv electric pasiv, destinat să realizeze reducerea nivelului unui semnal. [
Pr.:
-nu-a-] — Din.
fr. atténuateur.