atenuat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ATENUÁT, -Ă, atenuați, -te, adj. Care este micșorat (în intensitate, importanță etc.). [
Pr.:
-nu-at] –
V. atenua.atenuat (Dicționar de neologisme, 1986)ATENUÁT, -Ă adj. Micșorat, slăbit, moderat. ♦ (
Bot. ; despre un organ) Care se subțiază treptat. [<
atenua].
atenuat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ATENUÁT, -Ă, atenuați, -te, adj. Care este micșorat (în intensitate, importanță etc). [
Pr.:
-nu-at] —
V. atenua.