asprișoară(Dicționaru limbii românești, 1939) asprișoáră f., pl. e (dim. d. aspru 2). Turiță.
asprișoară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) asprișoáră (plantă) s. f., g.-d. art. asprișoárei; pl. asprișoáre