aspirat - explicat in DEX

aspirat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ASPIRÁT, -Ă, aspirați, -te, adj., s. f. (Sunet) pronunțat cu aspirație (2). – V. aspira.

aspirat (Dicționar de neologisme, 1986)
ASPIRÁT, -Ă adj. (Fon. ; despre sunete) Cu pronunțarea întovărășită de o puternică emisiune de aer. [<aspira].

aspirat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ASPIRÁT, -Ă adj. (fon.; despre sunete) pronunțat cu aspirație (3). (< aspira)

aspirat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ASPIRÁT, -Ă, aspirați, -te, adj. (Fon., despre sunete; adesea substantivat, f.) A cărui pronunțare este însoțită de o emisiune puternică de aer. – V. aspira.

aspirat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*aspirát, -ă adj. (d. aspir). Gram. Pronunțat puternic, adică bine suflat, vorbind de sunetu H. Adv. A pronunța aspirat.

aspirat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aspirát adj. m., pl. aspiráți; f. aspirátă, pl. aspiráte

aspirat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aspirat a. rostit cu o aspirațiune.

aspirat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ASPIRÁT, -Ă, aspirați, -te, adj., s. f. (Sunet) pronunțat cu aspirație (2). — V. aspira.