asindet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASINDÉT s. n. Figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor (copulative). [
Var.:
asíndeton s. n.] – Din
lat. asyndetus, asyndeton, fr. asyndéte.asindet (Dicționar de neologisme, 1986)ASINDÉT s.n. (
Lit.) Figură de stil care constă în suprimarea conjuncțiilor copulative într-o frază pentru a-i da expresie, dinamism; asindeton. [Pl.
-te. / < it.
asindeto, fr.
asyndète, cf. gr.
asyndeton, lat.
asyndetus].
asindet (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASINDÉT/ASÍNDETON s. f. figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor copulative într-o frază, pentru a-i da expresie, dinamism. (< fr.
asyndète, gr.
asyndeton)
asindet (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASINDÉT s. n. Figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor copulative. –
Lat. lit. asyndetus (
fr. asyndète).
asindet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asindét/asíndeton s. n.asindet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASINDÉT s. n. Figură de stil constând în suprimarea conjuncțiilor (copulative), pentru a da dinamism frazei. [
Var.:
asíndeton s.
n.] —
Din lat. asyndetus, asyndeton, fr. asyndète.