asincronic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASINCRÓNIC, -Ă, asincronici, -ce, adj. (Despre mișcări, fenomene etc.) Care nu se suprapune în timp cu altă mișcare, cu alt fenomen etc. – Din
fr. asynchronique.asincronic (Dicționar de neologisme, 1986)ASINCRÓNIC, -Ă adj. (
Despre mișcări) Care nu se face în același timp; asincron. [< fr.
asynchronique].
asincronic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASINCRÓNIC, -Ă adj. asincron. (< fr.
asynchronique)
asincronic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asincrónic adj. m.,
pl. asincrónici; f. asincrónică, pl. asincróniceasincronic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASINCRÓNIC, -Ă, asincronici, -ce, adj. (Despre mișcări, fenomene etc.) Care nu se suprapune în timp cu altă mișcare, cu alt fenomen etc. — Din
fr. asynchronique.