asiatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASIÁTIC, -Ă, asiatici, -ce, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care face parte din una dintre populațiile de bază ale Asiei sau care este originară din Asia.
2. Adj. Care aparține Asiei sau populației ei, privitor la Asia sau la populația ei. [
Pr.:
-si-a-] – Din
fr. asiatique, lat. asiaticus.asiatic (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)asiátic (asiátică), adj. – Din Asia. –
Var. (
înv.)
asiaticesc, asi(e)an. Din
Asia. Cu forma
înv. apare din
sec. XVI; cealaltă formă modernă, din
lat. asiaticus.asiatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ASIÁTIC, -Ă adj., s. m. f. 1. (locuitor) din Asia; asiat. 2. excesiv, somptuos, ca în vechile monarhii din Orient. (< fr.
asiatique, lat.
asiaticus)
asiatic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ASIÁTIC, -Ă, asiatici, -e, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care aparține Asiei sau populației ei, privitor la Asia sau la populația ei.
2. S. m. și
f. Persoană care face parte din una dintre populațiile de bază ale Asiei. [
Pr.:
-si-a-] –
Fr. asiatique (
lat. lit. asiaticus).
asiatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)asiátic (-si-a-) adj. m.,
s. m.,
pl. asiátici; adj. f.,
s. f. asiátică, pl. asiáticeasiatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ASIÁTIC, -Ă, asiatici, -ce, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care face parte din una dintre populațiile Asiei sau care este originară din Asia.
2. Adj. Care aparține Asiei sau asiaticilor (1), privitor la Asia sau la asiatici. [
Pr.:
-si-a-] — Din
fr. asiatique, lat.
asiaticus.