ascendent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ASCENDÉNT, -Ă, ascendenți, -te, adj.,
subst. 1. adj. Care urcă, suitor. ◊
Linie ascendentă = linie genealogică ce suie de la fiu la părinți, de la nepoți la bunici etc. ♦ (
Fig.) Care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv.
2. S. m.,
s. f. Rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară.
3. S. n. (Cu determinări introduse prin
prep. „asupra”) Autoritate morală. – Din
lat. ascendens, -ntis, fr. ascendant.