artezian - explicat in DEX



artezian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ARTEZIÁN, -Ă, arteziene, adj. (În sintagmele) Izvor artezian = izvor care țâșnește (cu presiune) din pământ. Fântână arteziană = fântână din care apa țâșnește în sus, realizată prin mijloace artificiale, cu scop decorativ. [Pr.: -zi-an] – Din fr. artésien.

artezian (Dicționar de neologisme, 1986)
ARTEZIÁN, -Ă adj. Izvor artezian = Izvor care țâșnește cu presiune din pământ; fântână arteziană = fântână țâșnitoare care aruncă apa în sus cu presiune. [Pron. -zi-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. artésien, cf. Artois – provincie în Franța].

artezian (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ARTEZÍAN, -Ă adj., s. f./ s. n. (fântână, izvor) din care apa țâșnește în sus. (< fr. artésien)

artezian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, 1996)
ARTEZIÁN, -Ă, arteziene, adj. (În sintagmele) Izvor artezian = izvor care țâșnește (cu presiune) din pământ. Fântână arteziană (și substantivat, f.) = fântână din care apa țâșnește în sus, realizată prin mijloace artificiale, cu scop decorativ. [Pr.: -zi-an] – Din fr. artésien.

artezian (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ARTEZIÁN, -Ă, arteziene, adj. n. și f. (În expr.) Izvor artezian = izvor care țâșnește (cu presiune) din pământ. Fântână arteziană = fântână țâșnitoare, realizată prin mijloace artificiale, cu scop estetic. [Pr.: -zi-an] – Fr. artésien.

artezian (Dicționaru limbii românești, 1939)
*artezián, -ă adj. (fr. artésien, d. Artois, o veche provincie în nordu Franciiĭ). V. puț.

artezian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
artezián (-zi-an) adj. m., f. arteziánă, pl. arteziéne (-zi-e-)

artezian (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
artezian a. puț artezian, fântână îngustă din care țâșnește apă: la noi se sapă puțuri arteziene în câmpia Bărăganului.

artezian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ARTEZIÁN, -Ă, arteziene, adj. (În sintagmele) Izvor artezian = izvor care țâș­nește (cu presiune) din pământ. Fântână arteziană (și substantivat, f.) = fântână din care apa țâșnește în sus, realizată prin mijloace artificiale, cu scop decorativ. [Pr.: -zí-an] — Din fr. artésien.