arhimandrie (Dicționaru limbii românești, 1939)arhimandríe f. (ngr.
arhimandría, scris
-eía). Calitatea de arhimandrit. Mînăstire administrată de un arhimandrit.
arhimandrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)arhimandríe (
înv.)
s. f.,
art. arhimandría, g.-d. arhimandríi, art. arhimandríei