arginta - explicat in DEX

arginta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ARGINTÁ, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect metalic cu un strat subțire de argint (1); a argintui. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului (1). [Var.: (înv.) argintí vb. IV] – Din argint.

arginta (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ARGINTÁ, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subțire de argint. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului. [Var.: (înv.) argintí vb. IV] – Din argint.

arginta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
argintá (a ~) vb., ind. prez. 3 arginteáză

arginta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ARGINTÁ, argintez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect metalic cu un strat subțire de argint (1); a argintui. ♦ Fig. A face să aibă strălucirea argintului (1). [Var.: (înv.) argintí vb. IV] — Din argint.