archebuză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARCHEBÚZĂ, archebuze, s. f. Veche armă de foc, asemănătoare cu pușca. – Din
fr. arquebuse.archebuză (Dicționar de neologisme, 1986)ARCHEBÚZĂ s.f. Armă de foc din evul mediu, asemănătoare cu pușca. [< fr.
arquebuse].
archebuză (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARCHEBÚZĂ s. f. armă de foc din evul mediu, asemănătoare cu pușca. (< fr.
arquebuse)
archebuză (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARCHEBÚZĂ, archebuze, s. f. Veche armă de foc, asemănătoare cu pușca. –
Fr. arquebuse.archebuză (Dicționaru limbii românești, 1939)*archebúză f., pl.
e (fr.
arquebuse, d. it.
arcobugio și
archibugio, d.
arco, arc, și
bugio, gaură). Pușcă primitivă din evu mediŭ.
archebuză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)archebúză s. f.,
g.-d. art. archebúzei; pl. archebúzearchebuză (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)archebuză f. veche armă de foc anterioară muschetei și puștii:
printre mii de săbii și mii de archebuze AL. (= fr.
arquebuse).
archebuză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARCHEBÚZĂ, archebuze, s. f. Veche armă de foc, asemănătoare cu pușca. — Din
fr. arquebuse.