archebuzier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARCHEBUZIÉR, archebuzieri, s. m. Soldat înarmat cu archebuză. [
Pr.:
-zi-er] – Din
fr. arquebusier.archebuzier (Dicționar de neologisme, 1986)ARCHEBUZIÉR s.m. Soldat înarmat cu o archebuză. [Pron.
-zi-er. / < fr.
arquebusier].
archebuzier (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARCHEBUZIÉR s. m. soldat înarmat cu o archebuză. (< fr.
arquebusier)
archebuzier (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARCHEBUZIÉR, archebuzieri, s. m. Soldat înarmat cu archebuză. [
Pr.:
-zi-er] –
Fr. arquebusier.archebuzier (Dicționaru limbii românești, 1939)*archebuziér (fr.
arquebusier). Soldat armat cu archebuză.
archebuzier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)archebuziér (-zi-er) s. m.,
pl. archebuziériarchebuzier (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)archebuzier m. soldat înarmat cu archebuza:
căpitan de archebuzieri călări BĂLC.
archebuzier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARCHEBUZIÉR, archebuzieri, s. m. Soldat înarmat cu archebuză. [
Pr.:
-zí-er] — Din
fr. arquebusier.