aplazie - explicat in DEX

aplazie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APLAZÍE, aplazii, s. f. Atrofiere a unui țesut sau a unui organ prin întreruperea procesului de dezvoltare. – Din fr. aplasie.

aplazie (Dicționar de neologisme, 1986)
APLAZÍE s.f. Atrofiere a unui țesut sau a unui organ, provocată de întreruperea procesului de dezvoltare. [Gen -iei. / < fr. aplasie, cf. gr. a – fără, plassein – a modela].

aplazie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APLAZÍE s. f. întrerupere a dezvoltării unui țesut sau organ. (< fr. aplasie)

aplazie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aplazíe (a-pla-) s. f., art. aplazía, g.-d. aplazíi, art. aplazíei

aplazie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APLAZÍE s. f. Lipsă de dezvoltare a unui țesut sau a unui organ. — Din fr. aplasie.