apical (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)APICÁL, -Ă, apicali, -e, adj. 1. (
Anat.,
Med.) Care este situat la vârful, la extremitatea unui organ.
2. (Despre consoane) Articulat prin apropierea vârfului limbii de dinți, de alveole, de bolta palatului. – Din
fr. apical.apical (Dicționar de neologisme, 1986)APICÁL, -Ă adj. Situat în vârful, la extremitatea unei formații anatomice (organ). ♦ (
Despre consoane) Care se articulează cu vârful limbii. [< fr.
apical].
apical (Marele dicționar de neologisme, 2000)APICÁL, -Ă adj. 1. (anat.) situat în vârful unui organ. 2. (despre consoane) care se articulează cu vârful limbii apropiat de dinți, de alveole sau de bolta palatului. (< fr.
apical)
apical (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))APICÁL, -Ă, apicali, -e, adj. (
Med.) Situat la extremitatea, la vârful unui organ.
Pleurită apicală ♦ (Despre consoane) Articulat cu vârful limbii. –
Germ. Apical.apical (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)apicál adj. m.,
pl. apicáli; f. apicálă, pl. apicáleapical (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)APICÁL, -Ă, apicali, -e, adj. 1. (
Anat.,
Med.) Care este situat la vârful, la extremitatea unui organ.
2. (Despre consoane) Articulat prin apropierea vârfului limbii de dinți, de alveole, de bolta palatului. — Din
fr. apical.