apex (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÁPEX, apexuri, s. n. 1. (
Astron.) Punct de pe bolta cerească spre care se deplasează în aparență sistemul nostru solar.
2. Capăt, extremitate (ascuțită) a unui lucru. – Din
fr.,
lat. apex.apex (Dicționar de neologisme, 1986)ÁPEX s.n.
1. Punct către care se mișcă sistemul solar.
2. (
Mat.) Creștet, vârf. ♦ Vârful unei formații anatomice. ♦ Extremitatea posterioară a cochilei gasteropodelor.
3. Bonetă a flaminilor la romani. ♦ Mitra vechilor regi și satrapi perși. [Pl.
-xuri. / < fr., lat.
apex].
apex (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÁPEX s. n. 1. creștet, vârf. 2. punct de pe sfera cerească spre care se deplasează Soarele. 3. extremitatea posterioară a cochiliei gasteropodelor. 4. bonetă a flaminilor, la romani. 4. mitra vechilor regi și satrapi perși. (< fr., lat.
apex)
apex (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ÁPEX s. n. 1. (
Astron.) Punctul boltei cerești spre care se îndreaptă sistemul solar.
2. (Geom.) Creștet, vârf. –
Fr. apex.apex (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ápex s. n.,
pl. ápexuriapex (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÁPEX, apexuri, s. n. 1. (
Astron.) Punct de pe bolta cerească spre care se deplasează în aparență sistemul nostru solar.
2. Capăt, extremitate (ascuțită) a unui obiect. — Din
fr.,
lat. apex.