aperiodic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)APERIÓDIC, -Ă, aperiodici, -ce, adj. Care nu variază periodic (în timp). [
Pr.:
-ri-o-] – Din
fr. apériodique.aperiodic (Dicționar de neologisme, 1986)APERIÓDIC, -Ă adj. (
Despre sisteme fizice) Care nu variază periodic în timp ; care ating valoarea de echilibru fără a-și schimba sensul. [Pron.
-ri-o-, pl.
-ci, -ce. / cf. fr.
apériodique].
aperiodic (Marele dicționar de neologisme, 2000)APERIÓDIC, -Ă adj. 1. lipsit de periodicitate; aciclic. 2. (despre un sistem fizic) care atinge fără oscilații o poziție de echilibru. (< fr.
apériodique)
aperiodic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))APERIÓDIC, -Ă, aperiodici, -e, adj. (Despre sisteme fizice) Care nu prezintă periodicitate din cauza amortizării. –
Fr. apériodique.aperiodic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aperiódic (-ri-o-) adj. m.,
pl. aperiódici; f. aperiódică, pl. aperiódiceaperiodic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)APERIÓDIC, -Ă, aperiodici, -ce, adj. Care nu variază periodic (în timp). [
Pr.:
-rí-o-] — Din
fr. apériodique.