aperceptiv - explicat in DEX

aperceptiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APERCEPTÍV, -Ă, aperceptivi, -e, adj. Care se referă la apercepție, care constituie o apercepție. – Din fr. aperceptif.

aperceptiv (Dicționar de neologisme, 1986)
APERCEPTÍV, -Ă adj. Referitor la apercepție, de apercepție; obținut cu ajutorul apercepției. [Cf. fr. aperceptif].

aperceptiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APERCEPTÍV, -Ă adj. referitor la apercepție; care aparține apercepției. (< fr. aperceptif)

aperceptiv (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APERCEPTÍV, -Ă, aperceptivi, -e, adj. Care se referă la apercepție, de apercepție. ◊ Cunoștințe aperceptive = cunoștințe căpătate cu ajutorul apercepției. – Fr. aperceptif.

aperceptiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aperceptív adj. m., pl. aperceptívi; f. aperceptívă, pl. aperceptíve

aperceptiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APERCEPTÍV, -Ă, aperceptivi, -e, adj. Care se referă la apercepție, care constituie o apercepție. — Din fr. aperceptif.