apercepție - explicat in DEX

apercepție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APERCÉPȚIE s. f. Proces mintal care constă în integrarea percepțiilor în experiența individuală anterioară. – Din fr. aperception.

apercepție (Dicționar de neologisme, 1986)
APERCÉPȚIE s.f. Intervenție în percepția umană, a experienței cognitive anterioare a individului. ♦ (Estet.) Modalitatea conștientizării atitudinii estetice, caracterul reflexiv al percepției artistice, conștiința autodeterminării formei artistice în procesul de creație. [Gen. -iei, var. apercepțiune s.f. / cf. fr. aperception, germ. Apperzeption < lat. ad – la, perceptio – cunoaștere].

apercepție (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APERCÉPȚIE s. f. integrare a percepției în experiența cognitivă anterioară. (< fr. aperception)

apercepție (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APERCÉPȚIE s. f. Procesul prin care intervine, în percepție, influența exercitată de experiența individuală anterioară. – Fr. aperception.

apercepție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
apercépție (-ți-e) s. f., art. apercépția (-ți-a), g.-d. apercépții, art. apercépției

apercepție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APERCÉPȚIE s. f. Proces mintal care constă în integrarea percepțiilor în expe­riența individuală anterioară. — Din fr. aperception.