antihreză - explicat in DEX

antihreză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. (Jur.) Contract prin care se dă în folosință creditorului un bun imobil care aparține debitorului. [Var.: anticréză s. f.] – Din fr. antichrèse.

antihreză (Dicționar de neologisme, 1986)
ANTIHRÉZĂ s.f. Contract prin care se cedează creditorului venitul unui bun imobil aparținând debitorului. [Var. anticreză s.f. / < fr. antichrèse, cf. it. anticresi < gr. antichresis].

antihreză (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ANTIHRÉZĂ s. f. (jur.) cedarea de către creditor a venitului unui bun imobil aparținând debitorului. (< fr. antichrèse)

antihreză (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. (În dreptul burghez) Contract de garantare a unei datorii, prin care se dă în folosința creditorului un bun imobil care aparține debitorului. – Fr. antichrèse (< gr.).

antihreză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
antihréză (-ti-hre-) s. f., g.-d. art. antihrézei; pl. antihréze

antihreză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. Contract prin care se dă în folosință creditorului un bun imobil care aparține debitorului. [Var.: anticréză s. f.] — Din fr. antichrèse.