antihreză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. (
Jur.) Contract prin care se dă în folosință creditorului un bun imobil care aparține debitorului. [
Var.:
anticréză s. f.] – Din
fr. antichrèse.antihreză (Dicționar de neologisme, 1986)ANTIHRÉZĂ s.f. Contract prin care se cedează creditorului venitul unui bun imobil aparținând debitorului. [Var.
anticreză s.f. / < fr.
antichrèse, cf. it.
anticresi < gr.
antichresis].
antihreză (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTIHRÉZĂ s. f. (jur.) cedarea de către creditor a venitului unui bun imobil aparținând debitorului. (< fr.
antichrèse)
antihreză (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. (În dreptul burghez) Contract de garantare a unei datorii, prin care se dă în folosința creditorului un bun imobil care aparține debitorului. –
Fr. antichrèse (<
gr.).
antihreză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)antihréză (-ti-hre-) s. f.,
g.-d. art. antihrézei; pl. antihrézeantihreză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTIHRÉZĂ, antihreze, s. f. Contract prin care se dă în folosință creditorului un bun imobil care aparține debitorului. [Var.:
anticréză s. f.] — Din
fr. antichrèse.