antifricțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTIFRICȚIÚNE s. f. (În sintagma)
Aliaj antifricțiune = aliaj cu coeficient de frecare mic, folosit la căptușirea cuzineților. [
Pr.:
-ți-u-] – Din
fr. antifriction.antifricțiune (Dicționar de neologisme, 1986)ANTIFRICȚIÚNE s.f. Aliaj cu bază de antimoniu, folosit la cuzineți, pentru a reduce frecarea. [< fr.
antifriction].
antifricțiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTIFRICȚIÚNE s. f. aliaj pe bază de antimoniu, folosit la cuzineți pentru a reduce frecarea. (< fr.
antifriction)
antifricțiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)antifricțiúne (-ti-fric-ți-u-) s. f.,
g.-d. art. antifricțiúniiantifricțiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTIFRICȚIÚNE s. f. (În sintagma)
Aliaj antifricțiune = aliaj cu coeficient de frecare mic, folosit la căptușirea cuzineților. [
Pr.:
-ți-u-] — Din
fr. antifriction.