anticiclon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANTICICLÓN, anticicloane, s. n. Centru de presiune atmosferică mai înaltă decât în regiunile învecinate. – Din
fr. anticyclone.anticiclon (Dicționar de neologisme, 1986)ANTICICLÓN s.n. Regiune în care presiunea atmosferică este foarte ridicată în raport cu împrejurimile. [Pl.
-oane, (s.m.)
-oni. / < fr.
anticyclone].
anticiclon (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANTICICLÓN s. n. regiune în care presiunea atmosferică crește de la periferie spre centru și masele de aer au o mișcare divergentă, producând vreme senină. (< fr.
anticyclone)
anticiclon (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANTICICLÓN, anticicloane, s. n. Centru de presiune atmosferică mai înaltă decât în regiunile învecinate. –
Fr. anticyclone.anticiclon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anticiclón (-ci-clon) s. n.,
pl. anticicloáneanticiclon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANTICICLÓN, anticicloane, s. n. Centru de presiune atmosferică mai înaltă decât în regiunile învecinate. — Din
fr. anticyclone.