andosa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANDOSÁ, andosez, vb. I.
Tranz. A indica, pe versoul unui cec, numele persoanei împuternicite să încaseze contravaloarea cecului. – Din
fr. endosser.andosa (Dicționar de neologisme, 1986)ANDOSÁ vb. I. tr. A arăta în scris pe dosul unui cec, al unei polițe etc. numele împuternicitului care poate să-i încaseze contravaloarea. [< fr.
endosser].
andosa (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANDOSÁ vb. tr. a indica în scris pe dosul unui cec, al unei polițe etc. numele împuternicitului care poate încasa contravaloarea. (< fr.
endosser)
andosa (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANDOSÁ, andosez, vb. I.
Tranz. A indica pe dosul unui cec numele persoanei împuternicite să încaseze contravaloarea cecului. ♦ (În economia capitalistă) A indica, sub iscălitură proprie, pe dosul unei polițe vândute, numele persoanei împuternicite să încaseze contravaloarea poliței. –
Fr. endosser.andosa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)andosá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
andoseázăandosa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANDOSÁ, andosez, vb. I.
Tranz. A indica, pe versoul unui cec, al unei polițe etc., numele persoanei împuternicite să încaseze contravaloarea sumei înscrise pe fața instrumentului respectiv de plată. — Din
fr. endosser.