amuletă - explicat in DEX

amuletă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMULÉTĂ, amulete, s. f. Mic obiect căruia vechi superstiții îi atribuie puterea magică de a aduce noroc; talisman. – Din fr. amulette.

amuletă (Dicționar de neologisme, 1986)
AMULÉTĂ s.f. Obiect (mic) căruia i se atribuie în mod superstițios o putere magică. V. talisman, fetiș. [< fr. amulette, cf. lat. amuletum].

amuletă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMULÉTĂ s. f. obiect mic căruia i se atribuie, magic, o putere de protecție, vindecare etc.; talisman, fetiș. (< fr. amulette, lat. amuletum)

amuletă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AMULÉTĂ, amulete, s. f. Mic obiect căruia oamenii superstițioși îi atribuie puterea magică de a le aduce noroc. V. talisman, fetiș. – Fr. amulette (lat. lit. amuletum).

amuletă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amulétă s. f., g.-d. art. amulétei; pl. amuléte

amuletă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMULETĂ, amulete, s. f. Mic obiect căruia vechi superstiții îi atribuie puterea magică de a aduce noroc; talisman. — Din fr. amulette.