amploiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMPLOIÁT, -Ă, amploiați, -te, s. m. și
f. (Ieșit din uz) Funcționar. [
Pr.:
-plo-iat –
Var.:
amploaíat, -ă s. m. și
f.] – Din
fr. employé.amploiat (Dicționar de neologisme, 1986)AMPLOIÁT, -Ă s.m. și f. (
Ieșit din uz) Slujbaș, funcționar de grad inferior. [Pron.
-plo-iat, var.
amploaiat, -ă s.m.f. / < fr.
employé].
amploiat (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)amploiát (amploiáți), s. m. – Funcționar; angajat.
Fr. employé.amploiat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AMPLOIÁT, -Ă, amploiați, -te, s. m. și
f. (Ieșit din uz) Funcționar, impiegat. [
Var.:
amploaiát, -ă s. m. și
f.] – După
fr. employé.amploiat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amploiát/amploaiát (
înv.)
s. m.,
pl. amploiáți/amploaiáțiamploiat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)amploiat m. impiegat, funcționar.
amploiat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMPLOIÁT, -Ă, amploiați, -te, s. m. și
f. (
Înv.) Funcționar [
Pr.:
-plo-iat. — Var.:
amploaiat, -ă s. m. și
f.] — Din
fr. employé.amploĭat (Dicționaru limbii românești, 1939)*amploĭát, -ă s. (fr.
employé, d.
employer, a întrebuința. V.
impĭegat). Funcționar maĭ mic. – Pop.
amploĭant (ca
arestant, adresant).