amplitudine (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. Lungimea drumului între pozițiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (
Mat.) Mărimea unui arc. ♦
Fig. Întindere, amploare. – Din
lat. amplitudo, -inis, fr. amplitude.amplitudine (Dicționar de neologisme, 1986)AMPLITÚDINE s.f. 1. Depărtare între pozițiile extreme ale unui punct sau ale unui corp care oscilează. ♦ (
Mat.) Distanță care separă punctele extreme ale unui arc. ◊
Amplitudinea unui astru = arcul de orizont cuprins între punctul cardinal est și vest și punctul de pe orizont unde astrul răsare, respectiv apune. ♦ (
Fig.) Întindere, amploare.
2. Maximul diferenței dintre valoarea unei mărimi periodice și valoarea medie a mărimii în cursul unei perioade. [< fr.
amplitude, it.
amplitudine, cf. lat.
amplitudo – întindere].
amplitudine (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMPLITÚDINE s. f. 1. distanța dintre pozițiile externe ale unui corp care oscilează. ◊ lungimea pasului unui cal. 2. (mat.) distanță care separă punctele extreme ale unul arc de curbă. ♦ ~ a unui astru = arcul de orizont între punctul cardinal est și vest și punctul de pe orizont unde astrul răsare (apune). ◊ (fig.) întindere, amploare. 3. valoare absolută, maximă a elongației unei mărimi care variază periodic. ♦ ~ climatică = diferența dintre valorile maximă și minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluțiile sale periodice. (< fr.
amplitude, lat.
amplitudo)
amplitudine (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. 1. Lungimea drumului între pozițiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (
Mat.) Mărimea unui arc.
2. Maximul diferenței dintre valoarea unei mărimi periodice și valoarea medie a mărimii în cursul unei perioade. –
Fr. amplitude (
lat. lit. amplitudo, -inis).
amplitudine (Dicționaru limbii românești, 1939)*amplitúdine f. (lat.
amplitudo, -údinis). Mărime, întindere, volum:
amplitudinea uneĭ cărțĭ. Mărimea (îndoitura) uneĭ curbe saŭ deschizătura unuĭ unghĭ:
amplitudinea unor oscilațiunĭ. Astr. Arcu orizontuluĭ între răsăritu saŭ apusu real și cel aparent al unuĭ astru.
Fig. Desfășurare, unflare, pompă:
amplitudinea vorbeĭ, gesturilor.amplitudineamplitúdine s.f. 1 Distanța dintre pozițiile extreme ale unui corp care oscilează; mărimea unei oscilații sau variații. ♦ (
muz.) Intensitate vocală.
O voce de mare amplitudine. ♦ Lungimea pasului unui cal.
2 (
mat.) Distanță care separă punctele extreme ale unui arc de curbă.
3 (
astron.) Mărime a arcului de orizont cuprins între punctul cardinal est și vest și punctul de pe orizont unde astrul răsare, respectiv apune.
4 Valoare absolută, maximă a elongației unei mărimi care variază periodic. ◊ (
meteor.)
Amplitudine climatică (sau
termică) = diferența dintre valorile maximă și minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluțiile sale periodice.
5 (
geogr.)
Amplitudine marină = variație de nivel cuprinsă între marea culminantă și marea joasă următoare.
6 Fig. Întindere, mărime a ariei de manifestare a unui fenomen; amploare.
Sociologii au analizat amplitudinea influenței tehnicii asupra dezvoltării copiilor. • /<lat.
amplitūdo, -inis, fr.
amplitude, it.
amplitudine. („DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Ed. ARC & GUNIVAS, 2007)
amplitudine (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amplitúdine s. f.,
g.-d. art. amplitúdinii; pl. amplitúdiniamplitudine (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)amplitudine f.
1. întindere în lungime și în lărgime;
2. Geom. linie coprinsă între cele două extremități ale arcului unei parabole.
amplitudine (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. Depărtarea maximă dintre pozițiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (
Mat.) Mărimea unui arc. ♦
Fig. Întindere, amploare. —
Din lat. amplitudo, -inis, fr. amplitude.